Aura şi surorile ei salvează satul unde s-au născut. După ce au absolvit facultăţi de prestigiu s-au întors în locurile natale pentru a scoate la lumină vechile obiceiuri

Când faci un bine mic în jurul tău, faci de fapt bine României. Cu fiecare comunitate locală dezvoltată, se dezvoltă şi ţara. E crezul unei fete care schimbă şi salvează satul unde s-a născut. După ce a colindat lumea, s-a întors acasă şi a creat primul hub ţărănesc din România. Adică un loc de întâlnire pentru comunitate, unde tradiţiile sunt scoase la lumină şi date mai departe generaţiilor noi.

noutati  •  07-12-2023

E un privilegiu sa ajungem deasupra lumii. Aura e chiar mai norocoasa decat noi. Pentru ea aici e acasă. Aici a făcut primii paşi, printre casele acestea mici, aruncate intre dealuri. Aici a învăţat şi ce e războiul de ţesut, şi cât e de important să porţi ie de sărbătoare. A dansat la horă şi a cântat la şezători, în sat. "Încă de când am fost mici, noi am crescut cu dansuri populare, am vazut în casele bunicilor războiul de ţesut, chiar şi mama a avut pana prin anii 2000", a declarat Aura Căşaru. Dar când a venit vremea, a plecat la oraş, să se facă om mare. Şi ea, şi cele două surori ale ei. "Eu am terminat Matematica, iar surorile mele Medicina Veterinara si Farmacie", a declarat Aura Căşaru.

Aura are credinţa că orice vis poate deveni realitate

Însă niciodată Aura nu a uitat de unde a plecat. Şi mai ales ce a luat cu ea în bagaj. Ceva îi spunea că jumătate din inima ei a rămas aici. Şi doar aici va găsi adevăratul ei sens pe această lume. Aşa că s-a întors. "În urma cu patru ani am cumpărat acest spaţiu, era o casă veche pe care am restaurat-o, am lipit-o, am făcut-o să arate cum arate astăzi", a declarat Aura Căşaru, fondator Zestrea Bisoceană. A fost începutul unui vis aproape nebunesc. Primul hub ţărănesc din România - un loc în care Aura şi-a pus în gând să păstreze vii tradiţiile şi obiceiurile din sat şi să le dea mai departe generaţiilor care vor veni.

Copii din sat vin în atelier ca într-un loc de joacă interactiv şi privesc totul fascinaţi. Iar tanti Rodica, una din puţinele femei care mai ştiu să mânuiască războiul de ţesut, abia aşteaptă să le împărtăşească poveştile învăţate de ea, din copilăria ei. "E o mândrie sa purtam ie, dar nu se mai poarta asa cum era pe vremuri, cand erau aceste camasi in broci", a declarat Rodica Dobroiu. Aura a adunat în proiectul ei toţi vecinii. Dar şi toate lucrurile păstrare de ei ca pe nişte obiecte de muzeu uitate undeva într-un pod al unei case care stă cadă. Aşa au văzut copiii cum se trăia de fapt acum mai bine de o sută de ani. "Am reuşit sa atragem si vin alaturi de noi multi oameni, multi batrani, cand aud ca dam viata unor lumi care au disparut sunt foarte incantati si dornici si sa vina aici", a declarat Aura Căşaru.

Aura nu salveaza doar niste traditii care ar disparea pentru totdeauna, ci o lume. Comunitatea din care ea a plecat si careia ii datoreaza tot ceea ce este ea azi. Simte că ăsta e cel mai bun lucru pe care îl poate face pentru oamenii aceştia şi lumea lor - să nu le lase să dispară. "E o comunitate foarte frumoasă, oamenii sunt foarte uniţi, se ştiu unii pe alţii, sunt rude unii cu ceilalţi, şi au păstrat această unitate, dragoste faţă de vecini, dorinţa de a face bine, de a fi împreună. Fiind o zonă izolată este în egală măsură şi o zonă slab dezvoltată, o comunitate relativ săracă, astfel încât turismul ar fi o soluţie şi o oportunitate bună de dezvoltare, ceea ce ne şi dorim", a declarat Aura Căşaru.

Şi îşi mai doreşte să facă un atelier de tâmplărie pentru copii. Aşa cum a văzut într-un hub similar, din America. Meşteri mai sunt în sat, lemn în pădure e suficient iar copiii abia aşteaptă să intre şi în jocul acesta. Aura are credinţa că orice vis poate deveni realitate. Ăsta e poate un avantaj atunci când trăieşti deasupra lumii. Eşti mai aproape de cer şi de Dumnezeu.